urdar
Romanian
Etymology
Noun
urdar m (plural urdari)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | urdar | urdarul | urdari | urdarii | |
| genitive-dative | urdar | urdarului | urdari | urdarilor | |
| vocative | urdarule | urdarilor | |||
urdar m (plural urdari)
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | urdar | urdarul | urdari | urdarii | |
| genitive-dative | urdar | urdarului | urdari | urdarilor | |
| vocative | urdarule | urdarilor | |||