tăbăcar
Romanian
Etymology
From
tabac
+
-ar
.
Noun
tăbăcar
m
(
plural
tăbăcari
)
tanner
Declension
singular
plural
indefinite
definite
indefinite
definite
nominative
-
accusative
tăbăcar
tăbăcarul
tăbăcari
tăbăcarii
genitive
-
dative
tăbăcar
tăbăcarului
tăbăcari
tăbăcarilor
vocative
tăbăcarule
tăbăcarilor