încântat
See also: incantat
Romanian
Alternative forms
- încîntat — 1953–1993 spelling
- ынкынтат (încîntat) — post-1930s Cyrillic spelling
Etymology
Past participle of încânta.
Pronunciation
- IPA(key): /ɨn.kɨnˈtat/
Audio: (file) - Rhymes: -at
- Hyphenation: în‧cân‧tat
Adjective
încântat m or n (feminine singular încântată, masculine plural încântați, feminine/neuter plural încântate)
Declension
| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | încântat | încântată | încântați | încântate | |||
| definite | încântatul | încântata | încântații | încântatele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | încântat | încântate | încântați | încântate | |||
| definite | încântatului | încântatei | încântaților | încântatelor | ||||
Further reading
- “încântat”, in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language) (in Romanian), 2004–2026