vărga

See also: varga, Varga, vargă, and Vargă

Romanian

Etymology

Back-formation from vărgat.

Verb

a vărga (third-person singular present vărgează, past participle vărgat) 1st conjugation

  1. to stripe

Conjugation

    conjugation of vărga (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a vărga
gerund vărgând
past participle vărgat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present vărghez vărghezi vărghează vărgăm vărgați vărghează
imperfect vărgam vărgai vărga vărgam vărgați vărgau
simple perfect vărgai vărgași vărgă vărgarăm vărgarăți vărgară
pluperfect vărgasem vărgaseși vărgase vărgaserăm vărgaserăți vărgaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să vărghez să vărghezi să vărgheze să vărgăm să vărgați să vărgheze
imperative — tu — — voi —
affirmative vărghează vărgați
negative nu vărga nu vărgați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.