vânare
Romanian
Etymology
Noun
vânare f (plural vânări)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | vânare | vânarea | vânări | vânările | |
| genitive-dative | vânări | vânării | vânări | vânărilor | |
| vocative | vânare, vânareo | vânărilor | |||