ursi
Latin
Pronunciation
- (Classical Latin) IPA(key): [ˈʊr.siː]
- (modern Italianate Ecclesiastical) IPA(key): [ˈur.si]
Etymology 1
Noun
ursī
- inflection of ursus:
- genitive singular
- nominative/vocative plural
Etymology 2
Verb
ursī
Romanian
Verb
a ursi (third-person singular present ursește, past participle ursit) 4th conjugation
- obsolete form of urzi
Conjugation
conjugation of ursi (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a ursi | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | ursind | ||||||
| past participle | ursit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | ursesc | ursești | ursește | ursim | ursiți | ursesc | |
| imperfect | urseam | urseai | ursea | urseam | urseați | urseau | |
| simple perfect | ursii | ursiși | ursi | ursirăm | ursirăți | ursiră | |
| pluperfect | ursisem | ursiseși | ursise | ursiserăm | ursiserăți | ursiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să ursesc | să ursești | să ursească | să ursim | să ursiți | să ursească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | ursește | ursiți | |||||
| negative | nu ursi | nu ursiți | |||||
References
- ursi in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
Sicilian
Noun
ursi
- plural of ursu