ultraj
Romanian
Etymology
From ultra + -aj. Calque of French outrage or Italian oltraggio.
Noun
ultraj n (plural ultraje)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | ultraj | ultrajul | ultraje | ultrajele | |
| genitive-dative | ultraj | ultrajului | ultraje | ultrajelor | |
| vocative | ultrajule | ultrajelor | |||