turlă
Romanian
Etymology
Borrowed from Greek τούρλα (toúrla).
Noun
turlă f (plural turle)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | turlă | turla | turle | turlele | |
| genitive-dative | turle | turlei | turle | turlelor | |
| vocative | turlă, turlo | turlelor | |||