solilocviu
Romanian
Etymology
Borrowed from French soliloque.
Noun
solilocviu n (uncountable)
Declension
| singular only | indefinite | definite |
|---|---|---|
| nominative-accusative | solilocviu | solilocviuul |
| genitive-dative | solilocviu | solilocviuului |
| vocative | solilocviuule | |
Borrowed from French soliloque.
solilocviu n (uncountable)
| singular only | indefinite | definite |
|---|---|---|
| nominative-accusative | solilocviu | solilocviuul |
| genitive-dative | solilocviu | solilocviuului |
| vocative | solilocviuule | |