smârc
Romanian
Etymology
Borrowed from Old Church Slavonic смръкъ (smrŭkŭ).
Pronunciation
- IPA(key): [smɨrk]
Noun
smârc n (plural smârcuri)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | smârc | smârcul | smârcuri | smârcurile | |
| genitive-dative | smârc | smârcului | smârcuri | smârcurilor | |
| vocative | smârcule | smârcurilor | |||