răscruce

Romanian

Etymology

From răs- +‎ cruce.

Noun

răscruce f (plural răscruci)

  1. crossroad

Declension

singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative răscruce răscrucea răscruci răscrucile
genitive-dative răscruci răscrucii răscruci răscrucilor
vocative răscruce, răscruceo răscrucilor