procură
Romanian
Etymology
Noun
procură f (plural procuri)
- legal authorization
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | procură | procura | procuri | procurile | |
| genitive-dative | procuri | procurii | procuri | procurilor | |
| vocative | procură, procuro | procurilor | |||