pituită
Romanian
Etymology
Borrowed from Latin pituita or French pituite.
Noun
pituită f (plural pituite)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | pituită | pituita | pituite | pituitele | |
| genitive-dative | pituite | pituitei | pituite | pituitelor | |
| vocative | pituită, pituito | pituitelor | |||