oclusivă
Romanian
Etymology
Borrowed from French occlusive.
Noun
oclusivă f (uncountable)
Declension
| singular only | indefinite | definite |
|---|---|---|
| nominative-accusative | oclusivă | oclusiva |
| genitive-dative | oclusive | oclusivei |
| vocative | oclusivă, oclusivo | |
Borrowed from French occlusive.
oclusivă f (uncountable)
| singular only | indefinite | definite |
|---|---|---|
| nominative-accusative | oclusivă | oclusiva |
| genitive-dative | oclusive | oclusivei |
| vocative | oclusivă, oclusivo | |