nocturnă
Romanian
Etymology
Borrowed from French nocturne or Latin nocturnus.
Noun
nocturnă f (uncountable)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | nocturnă | nocturna | nocturne | nocturnele | |
| genitive-dative | nocturne | nocturnei | nocturne | nocturnelor | |
| vocative | nocturnă, nocturno | nocturnelor | |||