miom
Romanian
Etymology
Noun
miom n (plural miomuri)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | miom | miomul | miomuri | miomurile | |
| genitive-dative | miom | miomului | miomuri | miomurilor | |
| vocative | miomule | miomurilor | |||
miom n (plural miomuri)
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | miom | miomul | miomuri | miomurile | |
| genitive-dative | miom | miomului | miomuri | miomurilor | |
| vocative | miomule | miomurilor | |||