minologhion
Romanian
Etymology
Borrowed from Greek μηνολόγιον (minológion).
Noun
minologhion n (plural minologhioane)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | minologhion | minologhionul | minologhioane | minologhioanele | |
| genitive-dative | minologhion | minologhionului | minologhioane | minologhioanelor | |
| vocative | minologhionule | minologhioanelor | |||
References
- minologhion in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN