mandibulă
Romanian
Etymology
Borrowed from French mandibule.
Noun
mandibulă f (plural mandibule)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | mandibulă | mandibula | mandibule | mandibulele | |
| genitive-dative | mandibule | mandibulei | mandibule | mandibulelor | |
| vocative | mandibulă, mandibulo | mandibulelor | |||