iubăreț

Romanian

Etymology

From iubi +‎ -ăreț.

Adjective

iubăreț m or n (feminine singular iubăreață, masculine plural iubăreți, feminine/neuter plural iubărețe)

  1. person who falls in love often and loves with passion

Declension

Declension of iubăreț
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite iubăreț iubăreață iubăreți iubărețe
definite iubărețul iubăreața iubăreții iubărețele
genitive-
dative
indefinite iubăreț iubărețe iubăreți iubărețe
definite iubărețului iubăreței iubăreților iubărețelor