involucru
Romanian
Etymology
Borrowed from French involucre.
Noun
involucru n (plural involucre)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | involucru | involucrul | involucre | involucrele | |
| genitive-dative | involucru | involucrului | involucre | involucrelor | |
| vocative | involucrule | involucrelor | |||