gâmba

See also: gamba, gambá, and gambă

Romanian

Alternative forms

Etymology

Uncertain. Possibly ultimately from Late Latin gamba (“leg”), from Ancient Greek κάμπη (kámpē), or an alteration of găbui, which has the same meaning.

Pronunciation

  • IPA(key): /ɡɨmˈba/
  • Rhymes: -a
  • Hyphenation: gâm‧ba

Verb

a gâmba (third-person singular present gâmbă, past participle gâmbat, third-person subjunctive gâmbe) 1st conjugation

  1. (transitive, Moldavia (region)) to catch, apprehend
    Synonyms: apuca, prinde, găbui

Conjugation

    conjugation of gâmba (first conjugation, no infix)
infinitive a gâmba
gerund gâmbând
past participle gâmbat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present gâmb gâmbi gâmbă gâmbăm gâmbați gâmbă
imperfect gâmbam gâmbai gâmba gâmbam gâmbați gâmbau
simple perfect gâmbai gâmbași gâmbă gâmbarăm gâmbarăți gâmbară
pluperfect gâmbasem gâmbaseși gâmbase gâmbaserăm gâmbaserăți gâmbaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să gâmb să gâmbi să gâmbe să gâmbăm să gâmbați să gâmbe
imperative — tu — — voi —
affirmative gâmbă gâmbați
negative nu gâmba nu gâmbați

Further reading

This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.