funambul
See also: funàmbul
Romanian
Etymology
Borrowed from French funambule.
Noun
funambul m (plural funambuli)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | funambul | funambulul | funambuli | funambulii | |
| genitive-dative | funambul | funambulului | funambuli | funambulilor | |
| vocative | funambulule | funambulilor | |||