fluorură
Romanian
Etymology
Borrowed from French fluorure. Equivalent to fluor + -ură.
Noun
fluorură f (plural fluoruri)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | fluorură | fluorura | fluoruri | fluorurile | |
| genitive-dative | fluoruri | fluorurii | fluoruri | fluorurilor | |
| vocative | fluorură, fluoruro | fluorurilor | |||