figurină
Romanian
Etymology
Borrowed from French figurine.
Noun
figurină f (plural figurine)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | figurină | figurina | figurine | figurinele | |
| genitive-dative | figurine | figurinei | figurine | figurinelor | |
| vocative | figurină, figurino | figurinelor | |||