eșuare
Romanian
Etymology
Noun
eșuare f (plural eșuări)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | eșuare | eșuarea | eșuări | eșuările | |
| genitive-dative | eșuări | eșuării | eșuări | eșuărilor | |
| vocative | eșuare, eșuareo | eșuărilor | |||