dăltuitor

Romanian

Etymology

From dăltui +‎ -tor.

Noun

dăltuitor m (plural dăltuitori, feminine equivalent dăltuitoare)

  1. chiseler

Declension

singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative dăltuitor dăltuitorul dăltuitori dăltuitorii
genitive-dative dăltuitor dăltuitorului dăltuitori dăltuitorilor
vocative dăltuitorule dăltuitorilor