criptă
Romanian
Etymology
Borrowed from French crypte, from Latin crypta. Doublet of grotă through Italian grotta.
Noun
criptă f (plural cripte)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | criptă | cripta | cripte | criptele | |
| genitive-dative | cripte | criptei | cripte | criptelor | |
| vocative | criptă, cripto | criptelor | |||