creanțier
Romanian
Etymology
Borrowed from French créancier.
Noun
creanțier m (plural creanțieri, feminine equivalent creanțieră)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | creanțier | creanțierul | creanțieri | creanțierii | |
| genitive-dative | creanțier | creanțierului | creanțieri | creanțierilor | |
| vocative | creanțierule | creanțierilor | |||