corfă
Romanian
Etymology
Borrowed from Transylvanian Saxon Korf.
Noun
corfă f (plural corfe)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | corfă | corfa | corfe | corfele | |
| genitive-dative | corfe | corfei | corfe | corfelor | |
| vocative | corfă, corfo | corfelor | |||