conspect
Romanian
Etymology
Borrowed from Latin conspectus.
Noun
conspect n (plural conspecte)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | conspect | conspectul | conspecte | conspectele | |
| genitive-dative | conspect | conspectului | conspecte | conspectelor | |
| vocative | conspectule | conspectelor | |||