coiuț
Romanian
Etymology
Noun
coiuț n (plural coiuțe)
- diminutive of coi
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | coiuț | coiuțul | coiuțe | coiuțele | |
| genitive-dative | coiuț | coiuțului | coiuțe | coiuțelor | |
| vocative | coiuțule | coiuțelor | |||