clematită
Romanian
Etymology
Borrowed from French clématite.
Noun
clematită f (plural clematite)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | clematită | clematita | clematite | clematitele | |
| genitive-dative | clematite | clematitei | clematite | clematitelor | |
| vocative | clematită, clematito | clematitelor | |||