biruoren
Old Dutch
Etymology
Verb
biruoren
Inflection
Conjugation of biruoren (weak class 1)
| infinitive | biruoren | |
|---|---|---|
| indicative | present | past |
| 1st person singular | biruoro, biruoron | biruorda |
| 2nd person singular | biruoris | biruordos |
| 3rd person singular | biruorit | biruorda |
| 1st person plural | biruorun | biruordon |
| 2nd person plural | biruorit | biruordot |
| 3rd person plural | biruorunt | biruordon |
| subjunctive | present | past |
| 1st person singular | biruore | biruordi |
| 2nd person singular | biruoris | biruordis |
| 3rd person singular | biruore | biruordi |
| 1st person plural | biruorin | biruordin |
| 2nd person plural | biruorit | biruordit |
| 3rd person plural | biruorin | biruordin |
| imperative | present | |
| singular | biruori | |
| plural | biruorit | |
| participle | present | past |
| biruorendi | biruort | |
Descendants
References
- “biruoren”, in Oudnederlands Woordenboek, 2012