bătrân

See also: batran, bátran, and Bătrân

Romanian

Alternative forms

Etymology

Inherited from a Vulgar Latin or Late Latin vetrānus, syncopated form of Latin veterānus. Compare Aromanian bitãrnu, Vegliot Dalmatian vetrun, Friulian vedran, Old Venetan vetrano. Compare the borrowed veteran.

Pronunciation

  • IPA(key): /bəˈtrɨn/
  • Audio (male voice):(file)
  • Audio (female voice):(file)
  • Rhymes: -ɨn
  • Hyphenation: bă‧trân

Adjective

bătrân m or n (feminine singular bătrână, masculine plural bătrâni, feminine/neuter plural bătrâne)

  1. (of beings) old

Declension

Declension of bătrân
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative 		indefinite bătrân bătrână bătrâni bătrâne
definite bătrânul bătrâna bătrânii bătrânele
genitive-
dative 		indefinite bătrân bătrâne bătrâni bătrâne
definite bătrânului bătrânei bătrânilor bătrânelor

Derived terms

Noun

bătrân m (plural bătrâni)

  1. old man

Declension

singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative bătrân bătrânul bătrâni bătrânii
genitive-dative bătrân bătrânului bătrâni bătrânilor
vocative bătrânule, bătrâne bătrânilor

Further reading

This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.