amuletă
Romanian
Etymology
Borrowed from French amulette.
Noun
amuletă f (plural amulete)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | amuletă | amuleta | amulete | amuletele | |
| genitive-dative | amulete | amuletei | amulete | amuletelor | |
| vocative | amuletă, amuleto | amuletelor | |||