abnegațiune
Romanian
Etymology
Borrowed from French abnégation, Latinized with the suffix -țiune. By surface analysis, abnega + -țiune.
Pronunciation
- IPA(key): (prescriptive) /abneɡat͡siˈune/; (informal) /abneɡaˈt͡sjune/
- Rhymes: -une
- Hyphenation: ab‧ne‧ga‧ți‧ú‧ne, ab‧ne‧ga‧țiú‧ne
Noun
abnegațiune f (plural abnegațiuni)
- obsolete form of abnegație
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | abnegațiune | abnegațiunea | abnegațiuni | abnegațiunile | |
| genitive-dative | abnegațiuni | abnegațiunii | abnegațiuni | abnegațiunilor | |
| vocative | abnegațiune, abnegațiuneo | abnegațiunilor | |||
Further reading
- “abnegațiune”, in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language) (in Romanian), 2004–2026