јулар

Southern Altai

Etymology 1

From Proto-Turkic *jular.

Noun

јулар • (ǰular)

  1. halter

Declension

Inflection of јулар
singular plural
absolute јулар (ǰular) јуларлар (ǰularlar)
definite genitive јулардыҥ (ǰulardïŋ) јуларлардыҥ (ǰularlardïŋ)
dative јуларга (ǰularga) јуларларга (ǰularlarga)
definite accusative јуларды (ǰulardï) јуларларды (ǰularlardï)
locative јуларда (ǰularda) јуларларда (ǰularlarda)
ablative јулардаҥ (ǰulardaŋ) јуларлардаҥ (ǰularlardaŋ)

References

N. A. Baskakov, Toščakova N.A, editor (1947), “јулар”, in Ojrotsko-Russkij Slovarʹ [Oyrot-Russian Dictionary], Moscow: M.: OGIZ, →ISBN

Etymology 2

From Proto-Turkic *yol-.

Verb

јулар • (ǰular)

  1. to pluck

References

  • N. A. Baskakov, Toščakova N.A, editor (1947), “јулар”, in Ojrotsko-Russkij Slovarʹ [Oyrot-Russian Dictionary], Moscow: M.: OGIZ, →ISBN
  • L. T. Rjumina-Syrkaševa, editor (1995), “јулар”, in Teleutsko-russkij slovarʹ [Teleut–Russian Dictionary], Kemerovo: N. A. Kučigaševa, →ISBN, page 27

Conjugation