διελθόντων

Ancient Greek

Pronunciation

 

Verb

δῐελθόντων • (dĭelthóntōn)

  1. third-person plural aorist active imperative of διέρχομαι (diérkhomai)

Participle

δῐελθόντων • (dĭelthóntōn)

  1. masculine/neuter genitive plural of διελθών (dielthṓn)