διακριτέα

Ancient Greek

Pronunciation

 

Adjective

δῐακρῐτέᾱ • (dĭakrĭtéā)

  1. inflection of διακριτέος (diakritéos):
    1. feminine nominative/vocative singular
    2. feminine nominative/accusative/vocative dual

Pronunciation

 

Adjective

δῐακρῐτέᾰ • (dĭakrĭtéă)

  1. neuter nominative/accusative/vocative plural of διακριτέος (diakritéos)