țigănime
Romanian
Etymology
Noun
țigănime f (uncountable)
Declension
| singular only | indefinite | definite |
|---|---|---|
| nominative-accusative | țigănime | țigănimea |
| genitive-dative | țigănime | țigănimei |
| vocative | țigănime, țigănimeo | |
țigănime f (uncountable)
| singular only | indefinite | definite |
|---|---|---|
| nominative-accusative | țigănime | țigănimea |
| genitive-dative | țigănime | țigănimei |
| vocative | țigănime, țigănimeo | |