ștachetă
Romanian
Etymology
Noun
ștachetă m (plural ștachete)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | ștachetă | ștachetăul | ștachete | ștachetei | |
| genitive-dative | ștachetă | ștachetăului | ștachete | ștachetelor | |
| vocative | ștachetăule | ștachetelor | |||