îngemănare
Romanian
Etymology
Noun
îngemănare f (uncountable)
Declension
| singular only | indefinite | definite |
|---|---|---|
| nominative-accusative | îngemănare | îngemănarea |
| genitive-dative | îngemănare | îngemănarei |
| vocative | îngemănare, îngemănareo | |
îngemănare f (uncountable)
| singular only | indefinite | definite |
|---|---|---|
| nominative-accusative | îngemănare | îngemănarea |
| genitive-dative | îngemănare | îngemănarei |
| vocative | îngemănare, îngemănareo | |